Desi contractarea de servicii prin atribuire directã a
creat mari scandaluri, Guvernul intentioneazã cresterea plafonului
permis de la 15.000 euro, la 30.000 euro, cu eliminarea garantiei de
participare la selectia de oferte. Hotãrârea are ca scop cresterea
absorbtiei fondurilor europene, dar deschide larg usile cãtre firme de
casã ale partidelor politice, care s-a dovedit cã stiu sã-si
”construiascã” documente de îndeplinire a conditiilor impuse.
Pragul valoric al contractelor de la care
autoritãtile publice pot cumpãra direct produse, servicii sau lucrãri,
fãrã a fi obligate sã initieze licitatii publice, va fi dublat, de la
15.000 euro la 30.000 euro, pentru achizitiile sub acest plafon urmând
sã fie eliminatã si garantia de participare.
Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonantã de urgentã
care modificã legislatia achizitiilor publice si care a fost discutat
deja în Guvern în primã lecturã. Modificãrile sunt argumentate în
document prin “flexibilizarea si transparentizarea” procesului de
atribuire a contractelor de achizitie publicã, explicã ZF, având în
vedere si gradul scãzut de absorbtie a fondurilor europene.
Se stopeazã întelegerile prealabile, dar caietul de sarcini nu mai
conteazã ”În orice situatie, autoritatea contractantã asigurã, la
cerere, operatorilor economici implicati acces
la informatiile din ofertele contracandidatilor”, este o altã prevedere
din proiectul de ordonantã, argumentatã prin “cresterea transparentei
în proceduri si eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a
unor informatii sub pretextul confidentialitãtii lor”.
“Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, în cadrul aceleiasi
proceduri, sã fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei oferte si
ca tert sustinãtor în cadrul aceleiasi sau unei alte oferte, sub
sanctiunea excluderii acesteia din urmã”, este o altã mãsurã prezentatã
în ordonantã cu scopul de a elimina întelegeri posibile sau presiuni
asupra ofertantilor din partea furnizorului unic.
Autoritatea Nationalã pentru Reglementarea si Monitorizarea
Achizitiilor Publice (ANRMAP) va evalua, înainte de transmiterea spre
publicare a anuntului de participare, conformitatea documentatiei de
atribuire, dar fãrã ca aceastã evaluare sã mai aibã în vedere si caietul
de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluãrii specificatiilor
“pur tehnice” ale caietului de sarcini de cãtre ANRMAP, cu argumentul cã
astfel va fi redus termenul necesar evaluãrii conformitãtii
documentatiei de atribuire.
Dar ce se va întâmpla cu acele caiete de sarcini create special
pentru o firmã sau alta în dauna celor concurente, nu se spune în textul
proiectului de hotãrâre.
Ofertantii sanctionati penal în ultimii cinci ani, eliminati!
Autoritatea contractantã are obligatia de a exclude din procedura
aplicatã pentru atribuirea contractului de achizitie publicã orice
ofertant/candidat despre care are cunostintã cã, în ultimii cinci ani, a
fost condamnat prin hotãrârea definitivã a unei instante judecãtoresti,
pentru participare la activitãti ale unei organizatii criminale, pentru
coruptie, pentru fraudã si/sau pentru spãlare de bani, dar si pentru
prezentarea de informatii false în scopul demonstrãrii îndeplinirii
criteriilor de calificare si selectie. Dispozitiile vor fi aplicabile si
în cazul în care condamnarea priveste persoane care fac parte din
consiliul de administratie/organul de conducere al ofertantului.
luni, 24 septembrie 2012
Asistarea juridică a autorităţilor publice Cum? De ce?
- Organizarea procedurilor de achiziţie publică este, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, obligaţia autorităţii contractante care doreşte să încheie un contract de servicii furnizare sau lucrări a cărei valoare estimată (fără TVA) este mai mare de 10.000 de euro. Litera legii însă este permisivă în acest caz, lăsând la latitudinea autorităţii posibilitatea colaborării cu un avocat/consilier juridic pentru a se asigura buna desfăşurare a procedurilor şi pentru respectarea ad literam a principiilor prevăzute de OUG nr. 34/2006.
- Nu este impusă colaborarea cu un avocat/consilier juridic, însă, în condiţiile în care autoritatea îşi asumă responsabilitatea pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice, este recomandată asigurarea asistenţei juridice.
Este recomandat ca acestea să aibă noţiuni avansate de drept, fără a fi imperativ obligatoriu ca aceştia să fie absolvenţi de drept.
1. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 3 din HG nr. 925/2006 “autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, conform prevederilor ordonanţei de urgenţă (nr. 34/2006) în scopul elaborării documentaţiei de atribuire şi/sau aplicării procedurii de atribuire”.
Această prevedere vine în sprijinul autorităţilor publice care nu au un compartiment juridic sau care datorită lipsei de experienţă a angajaţilor nu pot elabora documentaţia de atribuire/organiza procedura de atribuire în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
2. Contractarea serviciilor de asistenţă juridică nu implică organizarea unei proceduri de achiziţie, acest domeniu de activitate făcând obiectul unei excepţii exprese prevăzute de art. 16 din OUG nr. 34/2006. Serviciul prestat de avocat/consilier juridic, în acest caz, nu implică organizarea procedurii sau desemnarea ofertei câştigătoare, ci se limitează la asigurarea corectitudinii procedurii şi la acordarea de sprijin la redactarea actelor administrative şi în aplicarea principiilor şi reglementărilor legislaţiei în vigoare.
3.În cadrul Ordinului nr. 155 din 2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, în anexă au fost inserate formularele nr. 3, 4 şi 5 care conţin drafturi de contracte de servicii, furnizări produse şi respectiv lucrări. Aceste contracte-cadru pot fi completate în funcţie de complexitatea obiectului achiziţiei sau de condiţiile tehnico-financiare ale prestaţiei.
Făcând referire la achiziţiile organizate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene, este recomandată colaborarea atât cu un avocat cât şi cu experţi tehnici şi în domeniul economic deoarece prevederile contractului trebuie să fie în concordanţă nu doar cu caietul de sarcini şi cu documentaţia de atribuire ci şi cu:
- - soluţia tehnică identificată în urma efectuării studiului de fezabilitate;
- - valoarea serviciului/lucrării conform estimării făcute în studiul de fezabilitate, în funcţie de care s-a stabilit cuantumul contribuţiei autorităţii;
- - programul şi etapele lucrărilor/serviciilor prevăzute în proiectul tehnic în cazul accesării fondurilor europene etc.
Singura modalitate de recuperare a prejudiciului suferit de autoritatea contractantă în acest caz este cea a chemării în judecată a prestatorului în temeiul contractului încheiat în urma aplicării procedurii de achiziţie publică.
În cazul în care prevederile contractului încheiat cu prestatorul nu concordă cu cele ale contractului de finanţare, cu soluţia tehnică şi valoarea identificate în studiul de fezabilitate sau cu programul lucrărilor elaborat în proiectul tehnic, autoritatea contractantă poate suporta sancţiunile financiare, vina revenindu-i şi neputându-se întoarce împotriva prestatorului.
4. Colaborarea cu un avocat pe parcursul derulării procedurilor de achiziţie publică poate evita formularea de contestaţii şi plângeri şi implicit posibilitatea suspendării sau anulării în instanţă a activităţilor întreprinse de autoritatea contractantă. Multitudinea de contestaţii cu care se confruntă Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este dovada palpabilă a inadvertenţelor intervenite în cursul organizărilor procedurilor de achiziţie publică.
În atare condiţii, prezenţa avocatului, atât pe parcursul organizării procedurilor de achiziţie publică cât şi în faţa instanţelor care soluţionează problemele intervenite în cadrul acestora, nu este doar recomandabilă, ci devine o necesitate.
Actele sau deciziile considerate nelegale de către o persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim pot fi atacate pe cale:
a.administrativ-jurisdicţională (prin contestaţie)
b.justiţie (prin plângere).
Prin act al autorităţii contractante se înţelege:
- - orice act administrativ;
- - lipsa emiterii unui act administrativ sau refuzul de a-l emite;
- - orice alt act al autorităţii contractante care produce sau poate produce efecte juridice.
În concluzie, autoritatea contractantă este cea care organizează procedurile de achiziţie publică, prin angajaţi sau prin colaboratori. Nu este imperativ obligatoriu ca cei ce au atribuţii în contractarea serviciilor, lucrărilor sau bunurilor de către autoritatea contractantă să fie absolvenţi de drept, însă în condiţiile în care instituţia “achiziţii publice” este preponderent juridică, sunt necesare noţiuni complexe din domeniul juridic.
În ceea ce priveşte serviciile juridice acestea privesc elaborarea documentaţiei de atribuire, asistenţa autorităţii pe parcursul organizării şi desfăşurării procedurii de achiziţie publică, redactarea contractului, reprezentarea autorităţii în faţa instanţei administrativ-jurisdicţionale şi judecătoreşti şi asistenţă juridică pe parcursul derulării contractului.
Rolul avocatului/consilierului juridic în cadrul procedurilor de achiziţie publică poate fi acela de a:
1.Asista reprezentanţii autorităţii publice la elaborarea documentaţiei de atribuire;
2.Asista autoritatea contractantă pe parcursul organizării şi desfăşurării procedurii de achiziţie publică prevăzute de legea-cadru, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 51/1996 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;
3.Redacta contractul de lucrări, prestări servicii sau furnizări produse – în concordanţă cu caietul de sarcini şi cu oferta operatorului economic selectat, în ceea ce priveşte pe de o parte latura financiară iar pe de altă parte programul prestărilor şi asistarea autorităţii la semnarea contractului;
4.Reprezenta autoritatea în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi a Curţii de Apel;
5.Acorda asistenţă juridică pe parcursul derulării contractului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)